Stii, nu esti ce-mi doream sa fii!

O multitudine de EU ma acapareaza si probabil din cauza asta se intampla ca fictivul sa se confunde cu realul. Mi se intampla de multe ori sa nu stiu cine sunt si sa am crize de personalitate. Astazi sunt Angelo, maine pot fi Alberto, poimaine pot fi din nou eu. Astazi sunt gangster, maine sunt ajutorul de incredere al celui mai mare gangster, poimaine pot fi din nou un pierde-vara.
Ca sa devii insa cineva, mi-a spus mie altcineva, ca trebuie sa faci anumite sacrificii. Asa sa fie oare? Am renuntat la petrecerea de sambata asta. Nu am mai organizat absolut nimic. Sambata viitoare ma gandeam sa pregatesc ceva in Armada, dar stiti ce? Nu cred ca ma mai ocup nici de asta. Nu am chef si sunt mult prea obosit psihic (din nu stiu ce motive) ca sa ma mai ocup de asta. E adevarat ca-mi place sa ma distrez, si ca orice barbat… imi place sa fiu vazut in prezentza unor femei frumoase. (carui barbat nu i-ar placea asta?)
Unde e un barbat care pare sa le aiba pe toate, se iveste si invidia si raca intre el si indivizii (pentru ca altfel nu-i pot numi) care poftesc mai mult sau mai putin pe fatza la ceea ce altul are. Nu neg si nici nu voi minti ca asa am fost si eu o data… Am vazut marul cel mai rosu si cel mai frumos din varful unui copac, dar am zis ca e plin de viermi, cand puteam pur si simplu sa recunosc ca este mult prea sus pentru a ajunge la el. Greu!
Deci dragi indivizi care vreti sa aveti si voi din putinul pe care eu-l am… va urez multa bafta. Eu am ceva ce voi n-o sa aveti niciodata, dar n-o sa va spun ce anume. Va lipseste un ingredient anume. Exista acel ceva care va trage in jos.
Am gasit si rezolvarea pe cale cat mai legala a anumitor probleme personale. Cineva m-a sfatuit bine! Nu m-as fi gandit la asta nici intr-o mie de ani, dar uite ca a avut dreptate. Mai plecati urechea si la ou, nu numai la gaina… pentru ca inca nu se stie daca intai a fost oul si apoi gaina sau invers!
Si iata-ma deci intr-un moment de maxima criza de personalitate. Sunt pus sa aleg intre a ma face scenarist si regizor sau a ma face psiholog si sociolog. Da-o naiba de facultate cu finantele (banci) ei q tot. Acum 3 ani nu erau atatea banci (poate decat prin parcuri) si atatia economishti sau cum naiba le-o zice alora de la banca… iar aqm ca ma apropii sa termin rahatul asta de facultate de 2 lei (de fapt de cateva zeci bune de milioane)… piata financiar-bancara este supra-saturata dom’le de atatia bancheri, economuishti si contabili… de nu mai am loc de ei in pana mea! Ce kkt! Am invatzat atata ca sa ce? Ca sa ma angajez ca maturator pe strada doar pt k nu am loc sa ma angajez la o banca? Si deja aud ironiile altora: “las’ mah ca tie-ti sade bine ca bancher la o banca-n Cismigiu sau in Herastrau… ca vorba aia: ai de unde alege!”.
Am pus melodia lui Ombladon pentru ca in clipa de fatza ma caracterizeaza. Stiu, nu sunt ceea ce-mi doream sa fiu! :-<