I tag this as: ganduri de doi bani

Avand in vedere ca am o stare de rahat, am ales sa scriu despre o chestie de rahat. Falsitatea. Ne plangem toti ca intalnim oameni falsi, ca x e mincinos si y il vorbeste pe z pe la spate. Dar, daca noi restul, astia buni, ne-am da toata silinta sa-l cunoastem pe x/y in profunzime, nu numai ca nu am mai intra in capcane, dar si “impostorul” s-ar simti amenintat si i-ar fi mai greu sa minciuneasca. Cred ca in timpul pe care il traim acum,si poate nu numai,  sinceritatea nu mai are nicio sansa, dar totusi “cunoasterea” ii poate lua locul de antonim pentru cuvantul “falsitate”. Poate vorbesc prostii, sau poate n-am intalnit  eu oameni complet sinceri, desi ei exista. Ma infricoseaza la fel de tare gandul ca sinceritatea nu exista, si gandul ca exista, doar ca eu n-am cunoscut-o. Ajutor!